Dictionar

Beşamel

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. béchamel, cf. Louis de Béchameil (1630–1703) - finanțator francez și patron al artelor)

1. (artă culinară) sos alb preparat cu unt, făină, lapte, smântână și ierburi.

2. ~ gras = sos ~ în care laptele este înlocuit cu bulion alb și unde se adaugă uneori grăsime și diverse legume.


Garnisit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (garnisi)

1. care este prevăzut cu, echipat cu un material, un dispozitiv etc.

2. (despre lucruri, încăperi) împodobit; mobilat și utilat.

3. (artă culinară) căruia i s-a adăugat o garnitură sau a fost ornat.