Rezultate principale (Culoare):
Culoare
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. couleur, lat. color)
1. senzaţie, impresie produsă asupra ochiului omenesc de radiaţiile luminoase de diferite frecvenţe; aspectul colorat al corpurilor.
2. ~ caldă = culoare aflată în prima jumătate a domeniului radiaţiilor luminoase (spre infraroşu). ~ rece - culoare din cea de-a doua jumătate a domeniului radiaţiilor luminoase (spre ultraviolet); ~ fundamentală = fiecare dintre culorile (roşu, galben, albastru) care nu pot fi obţinute prin amestecul altor culori; de ~ = (despre oameni) cu pigmentaţie neagră, galbenă etc.
3. (fig.) opinia unei persoane, a unui ziar, a unui partid politic etc.
5. fel de a evoca, de a descrie plastic pe cineva sau ceva.
6. ~ locală = reproducere exactă, într-o operă literară, a fizionomiei sau a obiceiurilor unui popor, ale unei ţări, epoci etc.
7. materie, substanţă colorantă; vopsea.
8. fiecare dintre cele patru categorii de semne ale cărţilor de joc (pică, treflă, caro şi cupă).
Culoare
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Rezultate secundare (Culoare):
închis la culoare
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE dunkelfarbig
5. RU тёмноцветный
întunecat la culoare
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN dark; deep; fuscate; dusky
Acaju
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acajou, port. acaju)
1. s. m. arbore tropical din America şi Africa, cu lemnul foarte rezistent, maro-roşcat; mahon.
2. adj. inv., s. n. (de) culoarea acestui lemn.
Acianopsie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acyanopsie)
1. defect al vederii în imposibilitatea de a distinge culoarea albastră.
Acloropsie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. achloropsie)
1. (med.) formă de daltonism constând în incapacitatea de a vedea verdele, a doua culoare de bază; deuteranopie.
Acromic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrhromique)
1. (dermatologie) a cărui piele este depigmentată; fără culoare.
Agrementa
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. agrémenter)
1. a da culoare, a înfrumuseţa prin adăugarea unui accesoriu plăcut.
Alait
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. alait)
1. mineral rar, de culoare roşie, din Asia Centrală.