Dictionar

Rezultate secundare (Cultului;):

Bacantă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bacchante)

1. (la romani) preoteasă a cultului zeului Bacus; menadă; evie.

2. (fig.) femeie cu atitudini libertine.


Capitul 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. capitulo)

1. corpul canonicilor unei catedrale catolice, pentru organizarea cultului şi administrarea catedralei şi a bisericilor din oraş.

2. adunare a canonicilor.

3. adunare de călugări sau de alţi clerici catolici; locul unde se ţine.


Cultic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. kultisch)

1. care se referă la cult; care aparține cultului; cultual.


Destaliniza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déstaliniser)

1. a lua măsuri de înlăturare a cultului lui Stalin.


Dial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. dialis)

1. (mit.) care era consacrat lui Iupiter sau cultului său.


Falic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. phallique, lat. phalicus)

1. adj. care aparţine cultului falusului.

2. s. f. pl. sărbători religioase la cinstea zeului Bacus.