Rezultate secundare (Cunoscător,):
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (cunoaște + -ător)
1. (persoană) care posedă cunoștințe speciale, temeinice într-un domeniu; expert.
2. (persoană) care are un gust rafinat.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. cinéphile)
1. amator de filme și cunoscător al cinematografiei; pasionat de cinema; cineamator.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. élève)
1. copil sau tânăr care primește educație, învaţă într-o şcoală sau care urmează o formă de învăţământ mediu sau elementar.
2. discipol, adept, urmaş, învăţăcel al unui maestru, al unei şcoli literare, doctrine etc.
3. (antonime) cunoscător, expert.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gastronome)
1. cunoscător fin, care ştie să aprecieze mâncărurile alese.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ingrat, lat. ingratus)
1. adj., s. m. f. (om) nerecunoscător.
2. adj. (fig.) care nu satisface, nu corespunde eforturilor depuse.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (introduce)
1. (despre oameni) cu legături multe.
2. priceput, cunoscător temeinic al unei chestiuni.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. mythologue)
1. cunoscător al mitologiei; (înv.) mitologist.
2. specialist în studiul și explicarea miturilor, mitologiei.