Rezultate principale (Cupola):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coupole)
1. boltă semisferică a unui edificiu.
2. structură anatomică în formă de boltă.
3. parte boltită a unui cuirasat, a unei turele, paraşute etc.
4. formă de teren semisferică, provenită din nivelarea unui inselberg.
Rezultate secundare (Cupola):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astrodôme, engl. astrodom)
1. cupolă transparentă a marilor aeroporturi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dôme, germ. Dom)
1. catedrală de mari proporţii; cupola de deasupra a unui edificiu monumental.
2. structură geologică sau anatomică în formă de cupolă.
3. formă de cristal caracterizată prin existenţa a două feţe înclinate, simetrice.
4. recipient montat în partea superioară a unui cazan orizontal cu aburi.
5. acoperire metalică a unui sonar sau a altor aparate de pe fundul unei nave.
6. sferă de plastic care acoperă antena unui radiolocator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lanterneau)
1. mică lanternă (3) pe acoperişul unei hale, pe cupola unui dom.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pendentif)
1. bijuterie, piatră preţioasă rotundă sau ovală, care se poartă atârnată la gât.
2. porţiune triunghiulară a unei bolţi sferice între arcele mari care susţin o cupolă sau o turlă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. planétarium)
1. construcţie specială în formă de cupolă, care reprezintă în interiorul ei sistemul planetar.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. rotonde, it. rotonda)
1. sală mare circulară, cu acoperișul sferic, ca o cupolă, pentru expoziții, sport etc.
2. masă rotundă, dialog organizat pentru schimb de opinii într-o problemă de interes public.
3. platformă circulară pe care se dansează; ring.
4. pelerină largă, un fel de capă.