Dictionar

Asferic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asphérique)

1. (despre o suprafaţă curbă) care nu este sferică.


Evolventă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Evolvente)

1. (mat.) curbă care admite ca loc geometric al centrelor de curbură o curbă dată; (curbă) desfăşurătoare.