Dictionar

agio

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. aggio, fr., engl. agio)

1. diferență în plus pe care o poate înregistra cursul pieței al unei monede sau al unei hârtii de valoare peste valoarea nominală.
 

albumen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. albumen)

1. substanță nutritivă a semințelor unor plante.
2. țesutul de rezervă al semințelor furnizând embrionului în cursul germinației substanțele nutritive.
 

ambreior

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. embrayeur)

1. element gramatical (acolo, aici, asta, aceea) care permite legătura anumitor părți ale discursului.
 

amonte

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. a monte)

1. în ~ = situat pe cursul superior al unui râu, spre izvor.
 

aneusporie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aneusporie)

1. formare a sporilor în cursul meiozei neregulate.
 

argument

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argument, lat. argumentum)

1. dovadă (propoziție, raționament) pe care se întemeiază o demonstrație; probă.
2. (mat.) element din domeniul de definiție al unei funcții; variabilă independentă.
3. rezumat al unei piese de teatru, al unei opere literare etc.
4. dată folosită drept cheie în cursul unei sortări, unei căutări într-un fișier.