Dictionar

Cutezător, -oare

Parte de vorbire: adj. (adesea substantivat)
Origine: (cuteza + -ător)

1. (persoană) care cutează, care dovedește cutezanță sau are o atitudine sau o comportare curajoasă, îndrăzneață, hotărâtă.

2. (om) îndrăzneț, curajos, temerar.


Cutezant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cuteza)

1. care cutează; cutezător.