Rezultate secundare (Cutie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonlocution, lat. circumlocutio)
1. expunere pe ocolite a unei idei care poate fi redată direct, mai concis; perifrază.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. consécution, lat. consecutio)
2. (gram.) ~a timpurilor = concordanţa timpurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. discussion, lat. discussio)
1. convorbire, schimb de păreri.
2. dezbatere contradictorie; dispută.
3. cercetare, examinare minuţioasă a unei probleme. p fără ~ = desigur; nu încape ~ = în mod sigur.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exécution)
1. executare.
2. încasare forţată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale.
3. aducere la îndeplinire a unei sentinţe de condamnare la moarte.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hydrocution)
1. (med.) șoc termic care determină un stop cardio-respirator din cauza diferenței de temperatură dintre apă și piele; hidrocutare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. percussion, lat. percussio)
1. metodă de explorare clinică care permite diagnosticarea după sunetul rezultat prin lovirea înceată și repetată a regiunii examinate.
3. instrument de ~ = instrument muzical care emite sunete prin lovirea unei membrane, lame etc.
4. grupă din orchestră din astfel de instrumente.
5. lovire de către percutor a capsei unui cartuș, a unui focos.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aborder)
1. intr. (despre nave) a se ciocni.
2. a se opri lângă o navă bord la bord.
4. tr. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi.
5. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuţie.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. accelerando)
1. (muzică) (ca indicație de execuție) din ce în ce mai repede, grăbind.
2. indicație de tempo care cere interpretului accelerarea, creșterea mișcării; incalzando.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. affabile)
1. (muz.) (ca indicație de execuție) afabil, graţios.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. affrettando, cf. affrettare „a grăbi”)
1. (muzică) (ca indicație de execuție) în ritm grăbit, accelerând.
2. indicație muzicală care arăta o accelerare a timpului în executarea unui pasaj.
3. (var.) affretando, affrettando.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. agitato)
1. (muz.) (ca indicație de execuție) cântat sau jucat într-o manieră agitată.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. amabile)
1. (muzică) marchează o execuție grațioasă și plăcută.