Acatafazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acataphasie)

1. aşezare greşită a cuvintelor în vorbire.

2. (med.) tulburare de comunicare verbală constând în dezacordul între ideaţie şi vorbire.

---

Acatagrafie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acatagraphie)

1. tulburare a comunicării scrise constând în aşezarea greşită a cuvintelor în scris.

---

Accentuativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. accentuativo)

1. referitor la accente, la accentuaţie; (despre ritm) tonic.

2. care se referă la accentul, sau se bazează pe accentul cuvintelor.

---

Acribologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acribologie)

1. folosirea preciziei maxime în cercetarea ştiinţifică.

2. precizie în folosirea cuvintelor.

---

Acronimie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acronymie)

1. procedeu de formare a cuvintelor prin abrevieri.

---

Afazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphasie)

1. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie.

---