OK
X
cvartă/cuartă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. quarte, it. quarta, lat. quartus)
1.
(muz.)
interval
de
patru
trepte
într-o
gamă
diatonică.
cvartadecimă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. quarta decima)
1.
(muz.)
interval
de
14
trepte
(o
septimă
peste
octavă).
2.
(var.)
cuartadecimă.
cvartal
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. kvartal, germ. Quartal)
1.
porțiune
dintr-un
oraș
între
străzi
care
se
intersectează.
cuartadecimă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. quarta decima)
1.
(muz.)
interval
de
14
trepte;
a
paisprezecea
treaptă
de
la
un
interval
dat.
2.
(var.)
cvartadecimă.
cuartă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. quarte)
1.
sistem
de
patru
conducte
electrice,
izolate
între
ele
și
împletite
împreună,
folosit
pentru
cablurile
telefonice.
2.
a
patra
poziție
de
apărare
la
scrimă.
3.
v.
cvartă.
diafonie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. diaphonie)
1.
trecere
a
unui
semnal
de
pe
o
cale
de
transmisiune
pe
o
altă
cale.
2.
acord
muzical
în
care
un
sunet
este
susținut
de
octava,
cvarta
sau
cvinta
corespunzătoare
acestuia.
3.
muzică
veche
pe
două
voci.
lidic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. lydisch)
1.
(muz.)
mod
~
=
mod
melodic
a
cărui
scară
muzicală
se
deosebește
de
cea
a
modului
major
prin
faptul
că
treapta
a
IV-a
urcată,
în
loc
să
formeze
cu
tonica
o
cvartă
perfectă,
formează
o
cvartă
mărită;
lidian
(II).
plagal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. plagal)
1.
(în
muz.
bizantină
și
gregoriană)
mod
~
=
mod
plasat
la
o
cvartă
inferioară
sau
la
o
cvintă
superioară
față
de
modul
autentic;
cadență
~ă
=
succesiune
de
acorduri,
la
sfârșitul
unei
fraze
sau
perioade,
bazate
pe
tonică
și
pe
dominantă.
tetracord
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. tétracorde)
1.
liră
antică
cu
patru
coarde.
2.
fragment
al
unei
game
din
patru
sunete
consecutive,
ale
cărui
extreme
formează
o
cvartă.