OK
X
actor-cântăreț
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (actor + cântăreț)
1.
actor
care,
în
timpul
unui
spectacol,
cântă
din
gură
sau
la
un
instrument.
actor-dansator-cântăreț
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (actor + dansator + cântăreț)
1.
actor
care,
în
timpul
unui
spectacol,
dansează,
cântă
din
gură
sau
dintr-un
instrument;
artist
total.
cântăreț-autor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (cântăreț + autor, cf. it. cantautore)
1.
cântăreț
care
își
compune
singur
muzica
și
textele;
cantautor.
aed
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. aède, gr. aoidos)
1.
(în
Grecia
antică)
poet-cântăreț
care
își
recita
propriile-i
versuri
în
acompaniament
de
liră.
2.
(prin
ext.)
scriitor
talentat.
album
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. album)
1.
volum
special
legat
în
care
se
păstrează
fotografii,
ilustrate,
mărci
poștale
etc.
2.
caiet
în
care
se
scriu
versuri,
maxime.
3.
carte
mare
cuprinzând
ilustrații,
fotografii
etc.
4.
colecție
de
melodii
ale
unui
cântăreț,
ale
unei
formații
pe
un
singur
disc.
antrenament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: ( fr. entraînement)
1.
complex
de
exerciții
desfășurate
sistematic
pentru
antrenarea
unui
sportiv,
dansator,
a
vocii
unui
cântăreț
etc.
2.
exercițiu
metodic
la
care
este
supus
un
organ
sau
întregul
organism
animal
în
scopul
obținerii
unei
producții
superioare.
baian
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. baian)
1.
s.
m.
cântăreț
de
balade
rus
sau
ucrainean.
2.
s.
n.
armonică
de
mână,
cu
butoni
în
loc
de
clape.
baladist
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (baladă + -ist)
1.
compozitor
de
balade;
cântăreț,
în
special
un
cântăreț
profesionist
care
interpretează
balade.
bandurist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (rus. бандурист)
1.
persoană
care
cântă
la
bandură;
cântăreț
la
bandură;
bandurar.