Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bénédiction)
1. s. m. f. călugăr(iţă) dintr-un ordin catolic, care a desfăşurat o susţinută activitate în domeniul construcţiilor.
2. muncă de ~ = muncă intelectuală minuţioasă şi de lungă durată.
3. adj. care aparţine benedictinilor.
4. (fig.) laborios, harnic, muncitor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bernardin)
1. călugăr(iţă) dintr-o congregaţie desprinsă din ordinul benedictinilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dominicain)
1. s. m. f. călugăr(iţă) dintr-un ordin monahal catolic înfiinţat la sfârşitul sec. XII
2. adj. referitor la acest ordin.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. franciscain)
1. s. m. f. călugăr(iţă) aparţinând unui ordin catolic fondat de Francesco d’Assisi în 1209.
2. adj. care aparţine acestui ordin.