OK
X
arbaletrier
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arbalétrier)
1.
s.
m.
soldat
înarmat
cu
o
arbaletă.
2.
s.
n.
grindă
care
servește
la
susținerea
penelor
pe
care
se
fixează
căpriorii
unui
acoperiș.
cleștea, -ele
Parte de vorbire:
s.f. (regional)
Etimologie: (necunoscută)
1.
încheietura
a
doi
căpriori.
cafăr
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Kaffer)
1.
unghi
sau
triunghi
format
din
căpriorii
încheiați.