Rezultate secundare (Cărbunele):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. carbonifère)
1. adj. (despre terenuri, roci) care conţine zăcăminte de cărbune.
2. referitor la cărbunele de pământ, la extracţia şi prelucrarea lui.
3. adj., s. n. (din) penultima perioadă a paleozoicului, în care s-au format bogate zăcăminte de cărbuni.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. cokéfier)
1. a transforma cărbunele sau reziduurile de ţiţei în cocs.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cărbune + -os)
1. care conține cărbune; cărbunicios.
2. (despre roci sedimentare sau cristaline) care conține pulbere de cărbune.
3. care aparține sau care se referă la cărbune.
4. care se aseamănă cu cărbunele; asemănător cărbunelui.