Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amblystoma)
1. animal amfibiu de culoare cărămizie, cu pete mari, deschise, din America de Nodr.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appareillage)
1. mod de dispunere a pietrelor, cărămizilor unei zidării aparente.
2. desen ornamental care imită elementele unei astfel de zidării.
Parte de vorbire: I. adj. invar., II. s.n.
Origine: (fr. brique)
1. I. care este de culoarea cărămizii; cărămiziu.
2. II. culoare roșie fadă care trage spre maro; culoarea cărămizie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. désagrégateur)
1. dispozitiv folosit la prepararea argilei pentru cărămizi.
2. mașină folosită pentru dezagregare, triturare.
Parte de vorbire: s. f.
Origine: (fr. frise)
1. porțiune a antablamentului, între arhitravă și cornișă, decorată cu picturi, cărămizi smălțuite, mozaicuri sau basoreliefuri.
2. fâșie orizontală continuă, împodobită cu picturi sau sculpturi, la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete, în jurul unui vas, sarcofag etc.
3. chenar care încadrează o pardoseală de parchet.
4. ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. magnésite)
1. carbonat natural de magneziu, pentru cărămizi refractare, izolatoare electrice etc.; giobertit.