Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. asthenocoria, fr. asthénocorie)
1. (med.) anomalie a reflexului pupilar la lumină caracterizată printr-o mioză normală (contracția pupilei), urmată de o decontracție foarte lentă și de midriază (dilatarea pupilei), chiar dacă lumina persistă; oboseală pupilară.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. baccalauréat, lat. baccalaureatus)
1. s. n. examen de absolvire a liceului, care urmăreşte să verifice dacă absolventul a atins nivelul adecvat de cultură generală şi de maturitate intelectuală; titlul obţinut; bac3 (2).
2. s. m. f. posesor al unui asemenea titlu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. cancelling)
1. clauză într-un contract de transport maritim potrivit căreia se poate rezilia contractul dacă nava nu soseşte în portul de încărcare la termenul convenit.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cervicectomie)
1. (med.) intervenție chirurgicală care presupune îndepărtarea colului uterin (poate fi necesară în cazul nașterilor care nu permit trecerea capului și dacă colul uterin este retractat).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. knock-out)
1. scoaterea din luptă, la box, a adversarului, declarat învins dacă, doborât la podea, nu poate relua lupta în decurs de zece secunde.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. commensurabilité)
1. calitatea a ceea ce este comensurabil.
2. faptul că orice mărime poate fi comparată cu alta folosind o unitate de măsură comună.
3. (filosofia științei) vorbim de ~ între două științe atunci când ele împărtășesc un limbaj comun.
4. (etică) posibilitatea de a plasa două principii la același nivel moral și de a le compara.
5. (astronomie) două obiecte care orbitează, cum ar fi planetele, sateliții sau asteroizii prezintă ~ dacă coeficientul perioadelor lor orbitale poate fi scris ca un număr rațional.
6. (antonim) incomensurabilitate.