Rezultate principale (Dansa):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. danser)
1. intr., tr. a executa un dans.
2. (fig.) a se mişca necontenit.
Rezultate secundare (Dansa):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dansant)
1. (despre serate, petreceri) la care se dansează, cu dans.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (dansa + -tor)
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. mordancer)
1. a impregna o fibră sau ţesătură cu un mordant; a aplica un mordant pe o țesătură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almée)
1. dansatoare-cântăreaţă egipteană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anglaise)
1. vechi dans popular, de origine engleză, foarte vioi, cu structură bipartită, executat în grup, dansatorii schimbându-şi necontenit locul prin repetarea aceleiaşi figuri; contradans.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. entraînement)
1. complex de exerciţii desfăşurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreţ etc.
2. exerciţiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obţinerii unei producţii superioare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bayadère, port. bailadeira)
1. dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balancier)
1. dispozitiv, piesă a unui mecanism, a cărei oscilaţie reglează mişcarea unei maşini, a unui instrument; balansor.
2. prăjină folosită de dansatorii pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul.
3. (pl.) organe de echilibru pentru zbor, la insectele diptere, pe metatorace; haltere (2).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ballerin/e/, it. ballerino, ballerina)
1. s. m. f. dansator într-un corp de balet.
2. s. m. pl. încălţăminte femeiască uşoară şi plată, asemănătoare pantofilor de dans.