Parte de vorbire: s.m.f. (învechit)
Origine: (balet + -ist/ă/)
1. persoană care dansează într-un balet; balerin(ă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. boogie-woogie)
1. stil pianistic în jaz, derivat din blues, care constă în susţinerea ritmului la mâna stângă prin executarea unor figuri de bas repetate continuu, în timp ce mâna dreaptă dezvoltă scurte motive melodice; cântec cu sonorităţi antrenante.
2. dans modern, de origine nord-americană, care se dansează după muzica de jaz; melodia corespunzătoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. dancing)
1. local public unde se dansează.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dansant)
1. (despre serate, petreceri) la care se dansează, cu dans.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (dansa + -tor)
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. disco)
1. inv., s. n. (gen de muzică) de factură modernă, după care se dansează în discoteci.