Rezultate secundare (Datoria.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commandement)
1. organ de comandă (într-o mare unitate militară etc.).
2. (fig.) sentinţă, precept, normă, regulă.
3. (jur.) act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. consciencieux)
1. care îşi face datoria; corect, cinstit, scrupulos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. deontology)
1. (în doctrinele moraliştilor englezi) principiu al acţiunii conforme cu datoria şi nu urmărind utilul sau binele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fidéjussion, lat. fideiussio)
1. (jur.) garanţie depusă de cineva pentru datoria altcuiva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rectitude, lat. rectitudo)
1. însuşirea unei linii drepte.
2. (fig.) conformitate cu raţiunea, morala, datoria.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. scrupuleux, lat. scrupulosus)
1. care are scrupule; cinstit, corect.
2. care îşi face conştiincios, cu exactitate datoria.
3. făcut îngrijit, conştiincios.