arab, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arabe, lat. arabus)

1. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din Orientul Apropiat și din nordul Africii.
2. adj. care aparține arabilor; arabic (1).
3. arta ~ă = artă, o sinteză între elementele mesopotamiene, persane și bizantine, cu influențe ale tradiției locale, prezentând în construcții (moschei, palate, mausolee) curtea interioară încadrată de porticuri, iar în artele decorative ornamentul geometric și floral; cifră ~ă = simbol grafic, element al sistemului de numerație zecimal.
4. (despre cai) care aparține unei rase originare din Pen. Arabia.
5. (s. f.) limbă semitică ale cărei dialecte sunt vorbite de arabi.

aragonit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aragonite)

1. carbonat de calciu natural, cristalizat, pentru obiecte ornamentale și decorative.

arcatură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arcature)

1. șir de mici arcade decorative zugrăvite pe un zid.

decorativism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. décorativisme)

1. tendință artistică spre elemente pur decorative, estetică, favorizând arta de dragul artei; decorativitate, estetism.
2. (prin general.) exces de ornamentare; (depr.) frumusețe superficială.

dendromorf, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. dendromorphus)

1. (despre divinități, obiecte de artă, motive decorative) care reprezintă arbori.

eben

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ébène, lat. ebenus)

1. lemn furnizat în special de abanos, cunoscut pentru duritatea, luciul și culoarea sa neagră și folosit în principal la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative; abanos.
2. (bot.) ~ verde = lemn de culoare neagră omogenă sau cu nervuri gri, ce se obține din specia Diospyros crassifolia; abanos din Africa.