Dictionar

decurs

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. décours, lat. decursus)

1. perioadă de desfăşurare a unui fenomen.
2. în ~ de... (sau în ~ul...) = pe durata, în desfăşurarea...
 
 

cnocaut

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. knock-out)

1. scoaterea din luptă, la box, a adversarului, declarat învins dacă, doborât la podea, nu poate relua lupta în decurs de zece secunde.
 
 
 

izentalp, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. isenthalp, /II/ Insenthalpe)

1. adj. (despre transformările unui sistem fizic) în decursul căruia entalpia rămâne constantă.
2. s. f. entalpie constantă.
 

izentrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. isentrop)

1. (despre transformările unui sistem fizic) în decursul căruia entropia rămâne constantă.