Dictionar

Rezultate principale (Deformat.):

Deformat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT deformatus; deformis

2. FR déformé; difforme

3. EN deformed; difformed; misshapen; distorted

4. DE mißgestaltet; verformt; deformiert; verunstaltet; entstellt

5. RU деформировaнный; уродливый; искaженный

6. HU torz, eltorzult


Rezultate secundare (Deformat.):

Deformaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déformation, lat. deformatio)

1. deformare.

2. ~ profesională = folosire mecanică, în viaţa de toate zilele, a deprinderilor căpătate prin exercitarea unei profesiuni.

3. (tehn.) operaţie prin care se obţine o modificare permanentă a formei, volumului, suprafeţei unui material.

4. ~ plastică = prelucrare a unui material prin producerea unor modificări plastice.


Monstruos; deformat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT monstrosus; monstruosus

2. FR monstrueux

3. EN monstrous; abnormal

4. DE monströs; mißgestaltet; mißgebildet; unnatürlich; abnormal

5. RU уродливый; ненормaльный; деформировaнный

6. HU szörnyű, borzalmas, rémes, rettenetes; alakját vesztett, formájából kivett


Acantocit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthocyte)

1. hematie deformată semănând cu nişte spini zburliţi.


Acromacrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acromacrie)

1. deformaţie congenială prin alungire şi subţiere a degetelor.


Alienare

Parte de vorbire: s.
Origine: (aliena)

1. acţiunea de a (se) aliena; înstrăinare.

2. (fil.) depersonalizarea oamenilor, denaturarea relaţiilor personale prin puterea banilor, a rangurilor sociale, reprezentarea deformată a realităţii; alienaţie.


Anormal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anormal)

1. contrar regulilor, normelor.

2. neregulat; deformat.

3. (despre oameni) care prezintă infirmităţi fizice sau psihice.


Arahnodactilie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arachnodactylie)

1. (med.) deformație congenitală, caracterizată prin alungirea și subțierea excesivă a degetelor; dolihostenomelie.


Astigmatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. astigmatisch)

1. adj. (despre sisteme optice) care prezintă astigmatism; deformat datorită astigmatismului.

2. adj., s. m. f. (suferind) de astigmatism; astigmat (I).