Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dégénéré)
1. (individ) care şi-a pierdut calităţile morfologice sau funcţionale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dégénération)
1. faptul de a degenera, de a pierde din valoare, din calități et cetera; degenerare.
2. (med.) alterarea unui țesut sau organ, a cărui structură sau funcționare devine patologică; degenerescență.
3. (var.) degenerațiune, (înv.) degenărățiune, (înv.) degenerăciune, (înv.) deghenerație.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dégénératif)
1. care degenerează; cu caracter de degenerescenţă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiotrophie)
1. (biol.) proces degenerativ care atinge celulele vii (ale sistemului nervos); slăbire sau încetare a funcțiilor unui țesut, organ sau organism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. artérite)
1. inflamaţie, leziune degenerativă a unei artere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arthrose)
1. afecţiune degenerativă a articulaţiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. cardiomiopathy)
1. afecţiune inflamator-degenerativă a miocardului, în cadrul unui proces patologic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cataplasie)
1. (med.) reversie (degenerativă) a celulelor sau a țesutului la o formă anterioară sau mai primitivă; metaplazie regresivă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Chondropathie)
1. (med.) termen generic pentru modificările patologice ale cartilajului articular, care pot apărea dintr-o varietate de cauze, de exemplu traumatice, degenerative sau inflamatorii; boală a cartilajelor.