Rezultate principale (Degrada,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dégrader, it. degradare)
3. a destitui pe cineva dintr-o funcţie, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsă).
4. tr., refl. a decădea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava.
5. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face să devină neproductiv, a (se) fertiliza.
Rezultate secundare (Degrada,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dégradant)
1. care degradează; înjositor; degradator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dégradateur)
1. adj. degradant.
2. s. n. (fot.) hârtie neagră decupată astfel încât să permită obţinerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abject, lat. abiectus)
1. care comite fapte reprobabile; ticălos.
2. care inspiră dezgust, repulsie, prin josnicia, degradarea sa morală; demn de cel mai mare dispreț; abominabil.
3. (antonime) respectabil, stimabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
1. caracterul a ceea ce este josnic, demn de disprețuit.
2. stare de înjosire care atrage disprețul tuturor.
3. acțiune degradantă care inspiră dispreț.
4. faptă abjectă; josnicie, mârșăvie, ticăloșie.
6. (antonime) demnitate, măreție, noblețe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)
2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.
3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.
5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aldolase)
1. enzimă care intervine în reacţiile biologice de degradare a glicogenului sau glucozei, scindând fructoza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotémie)
1. prezenţa în sânge a produşilor azotaţi degradaţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. badlands)
1. teren argilos degradat de ape torenţiale, cu văi lipsite de vegetaţie, din regiunile (semi)aride.