Dictionar

Rezultate principale (Degrada,):

Degrada

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dégrader, it. degradare)

1. tr. a înjosi.

2. a strica.

3. a destitui pe cineva dintr-o funcţie, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsă).

4. tr., refl. a decădea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava.

5. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face devină neproductiv, a (se) fertiliza.


Rezultate secundare (Degrada,):

Degradant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dégradant)

1. care degradează; înjositor; degradator.


Degradator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dégradateur)

1. adj. degradant.

2. s. n. (fot.) hârtie neagră decupată astfel încât permită obţinerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului.


Abject, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abject, lat. abiectus)

1. care comite fapte reprobabile; ticălos.

2. care inspiră dezgust, repulsie, prin josnicia, degradarea sa morală; demn de cel mai mare dispreț; abominabil.

3. (antonime) respectabil, stimabil.


Abjecţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)

1. caracterul a ceea ce este josnic, demn de disprețuit.

2. stare de înjosire care atrage disprețul tuturor.

3. acțiune degradantă care inspiră dispreț.

4. faptă abjectă; josnicie, mârșăvie, ticăloșie.

5. (var. înv.) abjecțiune.

6. (antonime) demnitate, măreție, noblețe.


Agresivitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)

1. însuşirea de a fi agresiv.

2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.

3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.

4. ostilitate a animalelor.

5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.


Aldolază

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aldolase)

1. enzimă care intervine în reacţiile biologice de degradare a glicogenului sau glucozei, scindând fructoza.


Azotemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotémie)

1. prezenţa în sânge a produşilor azotaţi degradaţi.


Badlands

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. badlands)

1. teren argilos degradat de ape torenţiale, cu văi lipsite de vegetaţie, din regiunile (semi)aride.