Dictionar

Rezultate secundare (Degradare;):

Biodegradare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. biodégradation)

1. proces de descompunere, de distrugere a unui produs biodegradabil.


Abject, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abject, lat. abiectus)

1. care comite fapte reprobabile; ticălos.

2. care inspiră dezgust, repulsie, prin josnicia, degradarea sa morală; demn de cel mai mare dispreț; abominabil.

3. (antonime) respectabil, stimabil.


Agresivitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)

1. însuşirea de a fi agresiv.

2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.

3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.

4. ostilitate a animalelor.

5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.


Aldolază

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aldolase)

1. enzimă care intervine în reacţiile biologice de degradare a glicogenului sau glucozei, scindând fructoza.


Biodeteriorare

Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + deteriorare)

1. degradare a documentelor de arhivă, a clădirilor etc. sub acţiunea factorilor biologici.


Biomasă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biomasse, engl. biomass)

1. (biol.) densitatea viețuitoarelor pe unitatea de masă sau de volum.

2. (energie) materie organică care poate furniza energie prin degradare.


Carie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carie, lat. caries)

1. boală a dinţilor prin măcinare lentă şi progresivă a smalţului şi a dentinei.

2. supuraţie interstiţială a ţesutului osos.

3. defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate.

4. degradare a lemnului prin găurire şi măcinare de către cari.