Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déjection, lat. deiectio)
1. evacuare a excreţiilor din corp; materia evacuată.
2. scurgeri provenite din industrii, din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurg.
3. con de ~ = grămadă de pietriş, de nisip etc. care se depune în regiunea inferioară a unui torent, având forma unei jumătăţi de con turtit; agestru.
4. (pl.) materii pe care le aruncă vulcanii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agestre)
1. formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; con de dejecţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. piémont)
1. relief de acumulare la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune sau cu o câmpie prin asocierea conurilor de dejecţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. proluvium)
1. depozit sedimentar detritic, friabil, la baza pantelor, sub formă de conuri de dejecţie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. endozoochorie)
1. (med.) răspândire a semințelor plantelor prin intermediul dejecției animale.