Rezultate secundare (Demne):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. classicisme)
1. atitudine estetică fundamentală, ca-racterizată prin tendinţa de a observa fenomenele în lumina universalului şi de a închega într-un sistem stabil, armonios şi proporţional, elementele frumosului în conformitate cu anumite norme, tinzând spre un tip ideal, senin şi echilibrat al perfecţiunii formelor, care caracterizează cultura antichităţii greco-latine şi alte momente ale diverselor culturi dominate.
2. curent în arta şi literatura europeană din sec. XVII-XVIII caracterizat prin imitarea modelelor antichităţii greco-latine, prin supremaţia principiilor morale, prin triumful raţiunii asupra sentimentelor şi fanteziei, prin cultul pentru adevăr şi natural, prin respectarea strictă a anumitor reguli, prin ordine, echilibru şi claritate.
3. perioadă în istoria culturii universale şi naţionale ale cărei creaţii reprezintă maximum de realizare artistică şi modele demne de urmat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. guide)
1. persoană care conduce și îndrumează un grup de turiști, de vizitatori ai unui muzeu etc.; cicerone.
2. s. n. broșură, carte care conține informații cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat.
3. ~ de unde = mediu în care are loc propagarea ghidată a undelor electromagnetice.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. indignité, lat. indignitas)
1. calitatea unei persoane nedemne; lipsă de demnitate; nemernicie.
2. ceea ce face pe cineva nedemn de a primi un bun material sau un titlu de recunoaștere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. opprobrium, fr. opprobre)
1. dispreţ, dezaprobare publică pentru necinste şi fapte nedemne.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oraculaire)
1. referitor la oracol, de oracol; ca un oracol; (înv.) oraculos.
2. care este autoritar ca un oracol; care rostește cuvinte demne de un oracol.
3. care are anumite caracteristici (autoritate, solemnitate) specifice unui oracol.