Rezultate secundare (Demonstrată,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. complétude)
1. (log.) proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv în care orice propoziţie supusă regulilor de deducţie poate fi demonstrată.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. éoanthropus)
1. maimuţă antropoidă fosilă foarte asemănătoare cu omul; omul de Piltdown.
2. (Notă) Omul de Piltdown a fost o fraudă paleoantropologică în care fragmente osoase au fost prezentate ca rămășițe fosilizate ale unui om timpuriu necunoscut anterior. Înșelătoria a fost demonstrată definitiv abia în 1953, la 41 de ani de la presupusa descoperire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. indécidabilité)
1. calitatea a ceea ce este indecidabil.
2. (logică) calitatea unei propoziții, a unei afirmații care nu poate fi nici demonstrată, nici infirmată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scolie)
1. cântec aedic în Grecia antică, cu acompaniament instrumental.
2. adnotare gramaticală sau critică la un text clasic.
3. remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vicieux, it. vitioso)
1. defectuos.
2. (log.) cerc ~ = eroare de logică în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăşi demonstrată.
4. (jur.; despre acte, dispoziţii etc.) cu vicii de formă sau de fond.