Dictionar

Rezultate secundare (Denumit.):

Articol

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. articulus, it. articolo, fr. article)

1. expunere într-o publicaţie periodică, tratând o problemă dintr-un domeniu oarecare.

2. subdiviziune a unei legi, a unui regulament etc.

3. diviziune a unui buget, a unui plan financiar.

4. obiect de comerţ.

5. parte de vorbire flexibilă, care însoţeşte substantivul sau adjectivul, cu rolul de a individualiza obiectul denumit.

6. fiecare dintre fragmentele diferitelor părţi ale corpului crustaceelor, insectelor şi acarienilor.

7. fiecare dintre segmentele unui organism sau organ vegetal.

8. (inform.) element logic al unei înregistrări dintr-un fişier, cea mai mică unitate de informaţie utilă prelucrată de un program.


Augmentativ, -ă

Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. augmentatif)

1. (afix) care, ataşat la un substantiv, exprimă o creştere a dimensiunilor obiectului denumit; (prin ext.) (cuvânt) format cu un asemenea sufix.

2. (antonime) diminutiv, diminutival.


Balt, -ă

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (fr. balte)

1. care aparține Mării Baltice sau regiunilor limitrofe; baltic.

2. din Letonia, Lituania sau Estonia (denumite în mod colectiv țările baltice); baltic.


Congresman

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl. congressman)

1. (Statele Unite ale Americii) membru al Camerei Reprezentanților.

2. NOTĂ: deși atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților alcătuiesc Congresul Statelor Unite, un membru al Senatului este de obicei numit doar „Senator”, în timp ce un membru al Camerei poate fi denumit fie „Reprezentant”, fie „Congresman”.


Definit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (definit)

1. (despre cuvinte, noţiuni) explicat; precizat.

2. (lingv.) articol ~ = articol care, ataşat substantivului, arată obiectul denumit de acesta este cunoscut, individualizat; articol hotărât.

3. (bot.; despre organe) cu o creştere limitată.


Denotat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dénoté)

1. obiectul denumit de un anumit cuvânt; semnificat.