Dictionar

Rezultate principale (Deplinătate):

Deplinătate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (deplin + -ătate)

1. faptul de a fi deplin, desăvârșit; dezvoltare completă, integrală; perfecțiune, plenitudine.


Rezultate secundare (Deplinătate):

Luciditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lucidité)

1. claritate în gândire.

2. deplinătate a facultăţilor intelectuale; stare de conştienţă.


Plenitudine

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. plénitude, lat. plenitudo)

1. însuşire, stare a ceea ce este deplin; deplinătate, desăvârşire, totalitate.


Vigurozitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (viguros + -itate)

1. însuşirea de a fi viguros; vigoare.

2. forța, energia unei ființe sănătoase și în deplinătate fizică.


întregime

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (întreg + -ime)

1. calitatea de a fi întreg; totalitate, plenitudine.

2. (concret.) ansamblul elementelor care constituie un tot.

3. (figurat) sănătate.

4. deplinătate a facultăților mintale.

5. (loc. adv.) în ~ = cu totul, de tot, complet.

6. (înv.) (loc. adv.) cu ~ = cu înțelepciune.

7. (expr.) mai ~a = mai tot, aproape tot.