Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adipocyte)
1. (biol.) celulă prezentă în țesutul adipos, specializată în depozitarea grăsimilor; celulă adipoasă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amphore, lat. amphora)
1. vas antic grecesc, de obicei de pământ ars, de formă ovoidă, cu două mânere și gât alungit, folosit pentru depozitarea și transportul lichidelor sau cerealelor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (bio- + generator)
1. structură care conține un rezervor mare pentru depozitarea deșeurilor organice, care sunt descompuse printr-un proces controlat, rezultând astfel biogaz și deșeuri descompuse; generator de biogaz.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cycle, lat. cyclus)
1. succesiune, şir de fenomene, de stări, de manifestări care se produc în cadrul unui proces repetabil totdeauna în aceeaşi ordine.
2. teoria ~ ului istoric = teorie care susţine că procesul istoric se desfăşoară în cerc închis, printr-o „veşnică întoarcere”.
3. serie, număr de luni, ani etc. după care se reproduc constant anumite fenomene.
4. serie de producţii literare, muzicale, de opere ştiinţifice etc. având o temă comună.
5. lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe.
6. ansamblu de valori succesive luate de o mărime periodică în timpul unei perioade.
7. ~ pe secundă = herţ; ~ de producţie = perioadă în decursul căreia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de producţie, până la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregătirea terenului până la recoltarea, livrarea sau depozitarea producţiei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. débarras)
1. încăpere mică, anexă într-o locuință, întrebuințată pentru depozitarea obiectelor care se folosesc mai rar, a vechiturilor etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (amer. freezer)
1. aparat sau cameră folosită pentru depozitarea articolelor perisabile la temperaturi sub 0° Celsius (32° Fahrenheit); frigorifer electric; frigider.
2. maşină de preparat îngheţată.
3. aparat pentru congelarea lichidelor, în special a apei; congelator.