Dictionar

depreciativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dépréciatif)

1. care depreciază; care arată lipsă de considerație; peiorativ.
2. (anton.) meliorativ.
 

depreciator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. dépréciateur)

1. (persoană) care depreciază, care devalorizează, care denigrează.
2. (antonim) aprobator.
 

diminuant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. diminuant)

1. care diminuează, care reduce o valoare, mărime etc.
2. care depreciază, depreciativ.