ecuator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. équateur, lat. aequator)

1. cerc mare, imaginar, pe suprafața Pământului, al cărui plan este perpendicular pe axa polilor și ale cărui puncte sunt egal depărtate de aceștia.
2. ~ ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul terestru.
3. (mat.) unul dintre cercurile mari ale unei sfere.
4. linie imaginară care înconjură echidistant de poli o formație anatomică mai mult sau mai puțin sferică.

endometriom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. endométriome)

1. tumoare benignă constituită din elemente epiteliale, care se dezvoltă în țesuturi mai îndepărtate de uter.

epagneul

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épagneul, sp. spañol)

1. câine pitic, vioi și gălăgios, cu corpul fin și mic, cu ochi mari, migdalați și cu urechile îndepărtate, acoperite cu un păr abundent.

estrapadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. estrapade)

1. formă de tortură constând în a ridica pe condamnat la o oarecare înălțime cu o frânghie și apoi a-l lăsa să cadă cu brutalitate, de mai multe ori, până aproape de pământ.
2. mișcare de gimnastică constând în a suspenda corpul în mâini și a-l face să treacă printre brațele depărtate.

expediționar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. expéditionnaire)

1. adj. referitor la expediție.
2. corp ~ = grupare de forțe armate însărcinată cu acțiuni militare pe teritoriul unor țări îndepărtate.
3. s. m. membru al unei expediții.

factorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. faktoriia)

1. agenție a unei case comerciale europene într-o țară străină (în colonii).
2. punct pentru cumpărarea vânatului de la vânători și pentru aprovizionarea acestora cu unelte, materiale etc. în regiunile nordice depărtate.