Dictionar

Derapa

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déraper)

1. (despre vehicule) a aluneca într-o direcţie deviată, în lipsa unei aderenţe suficiente.

2. (despre ancoră) a se deplasa pe fundul apei, datorită vântului, valurilor care acţionează asupra navei.

3. (despre avioane) a se deplasa lateral la aterizare sau în timpul unui viraj cu înclinare laterală prea mică.

4. (schi) a practica o glisadă laterală voluntară.

5. (fig.; despre o situaţie) a se schimba defavorabil şi neprevăzut.


Derapaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dérapage)

1. faptul de a derapa și rezultatul acestei acțiuni; derapare.

2. alunecarea automobilului lateral față de direcția de mers.

3. mișcarea unei ancore care este desprinsă sau se desprinde de fund.

4. (figurat) faptul de a se abate de la o normă.

5. (figurat) schimbare neașteptată și necontrolată.


Derapare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (derapa)

1. acțiunea de a derapa și rezultatul ei; derapaj.

2. alunecare a roților unui autovehicul într-o direcție înclinată față de direcția normală de mers.

3. deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică.

4. deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei.

5. (figurat) faptul de a se abate de la o normă.

6. (figurat) schimbare neașteptată și necontrolată.


Acvaplanare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. aquaplanage, engl. aquaplaning)

1. derapaj al unui automobil ce se deplasează cu viteză, provocat de existenţa unei pelicule de apă între şosea şi pneuri.


Derapaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dérapage)

1. faptul de a derapa și rezultatul acestei acțiuni; derapare.

2. alunecarea automobilului lateral față de direcția de mers.

3. mișcarea unei ancore care este desprinsă sau se desprinde de fund.

4. (figurat) faptul de a se abate de la o normă.

5. (figurat) schimbare neașteptată și necontrolată.


Derapare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (derapa)

1. acțiunea de a derapa și rezultatul ei; derapaj.

2. alunecare a roților unui autovehicul într-o direcție înclinată față de direcția normală de mers.

3. deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică.

4. deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei.

5. (figurat) faptul de a se abate de la o normă.

6. (figurat) schimbare neașteptată și necontrolată.