Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. desant)
1. trupe transportate pe calea aerului, pe mare sau pe tancuri şi lansate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă în folosul trupelor de uscat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (aero- + desant)
1. operațiune care desemnează mișcarea forțelor armate cu aeronave, de obicei cu decolare și aterizare verticală, pentru a angaja și distruge forțele inamice sau pentru a captura și deține poziții cheie; desant aerian.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după engl. descent)
1. (despre trupe, echipamente etc.) a coborî cu parașuta; a lansa.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (aero- + desant)
1. operațiune care desemnează mișcarea forțelor armate cu aeronave, de obicei cu decolare și aterizare verticală, pentru a angaja și distruge forțele inamice sau pentru a captura și deține poziții cheie; desant aerian.