Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aglossostomia)
1. anomalie congenitală prin lipsa limbii şi a deschizăturii orale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. andabate, lat. andabata)
1. (ant.) gladiator a cărui cască nu avea deschizături pentru ochi, fiind obligat să lupte orbeşte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cagoule)
1. mantie cu glugă purtată de călugări.
2. glugă (cu deschizături pentru ochi).
3. parte a unei măşti de gaze, din cauciuc, ce acoperă capul, trecând peste urechi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. macfarlane)
1. pardesiu bărbătesc fără mâneci, cu o pelerină scurtă pe umeri şi cu deschizături pentru braţe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. manchon)
1. accesoriu de îmbrăcăminte, din blană sau din stofă, cu două deschizături laterale în care se țin mâinile pentru a le apăra de frig.
2. piesă cu filet interior cu care se îmbină două țevi; partea lărgită de la capătul unui tub, la îmbinarea acestuia cu alt tub; mufă.
3. bucată de cauciuc introdusă sub anvelopa unei roți pentru a apăra camera în dreptul unei rosături sau al unei găuri a anvelopei.
4. înveliș de protecție în care se îmbracă mânerul unor obiecte.
5. membrană protectoare a seminței, a tulpinii etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. péristome)
1. regiune care înconjură gura la ciliate.
2. margine a deschiderii cochiliei la moluștele gasteropode.
3. orificiu bucal, mai larg, în partea ventrală și în mijlocul unei plăci madreporice, la echinide.
4. (bot.) marginea superioară a deschizăturii capsului sau a urnei, cu dințișori higroscopici, la mușchi, servind la răspândirea sporilor.