OK
X
incantat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. incantatus)
1.
lovit
de
descântec,
care
suferă
efectele
vrăjilor;
vrăjit,
magic.
lamoste
Parte de vorbire:
s.f. (pop.)
Etimologie: (cf. rus. lamota „boală”)
1.
durere
abdominală
la
copiii
mici,
cu
eliminare
de
sânge.
2.
diaree
infantilă.
3.
descântec
folosit
pentru
a
vindeca
diareea.
4.
(var.)
(înv.)
lamoște.
străsăritoare
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (stră- + săritoare)
1.
(în
descântece)
încuietoare,
lacăt.
cârticios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (cârtiță + -ios)
1.
(în
descântece)
(despre
cârtiță)
care
sapă,
care
face
galerii.
dezînconjura
Parte de vorbire:
vb. tr. (regional)
Etimologie: (dez- + înconjura)
1.
(într-un
descântec)
a
scoate
din
mijloc.
2.
a
ocoli
în
sens
invers
(direcției
inițiale).
logostea
Parte de vorbire:
s.f. (Moldova)
Etimologie: (nesigură, cf. stea)
1.
termen
nedefinit
mai
îndeaproape,
folosit
în
descântece
și
în
ghicitori
ca
determinant
al
cuvântului
„stea”;
(mitol.)
stea
vorbitoare.