Dictionar

Rezultate secundare (Desemnată):

Observator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. observateur, lat. observator)

1. adj. care observă, scrutează.

2. cu spirit de observație, perspicace, pătrunzător.

3. prin care se atrage cuiva atenția asupra unor abuzuri, greșeli săvârșite.

4. s. m. f. cel care are misiunea de a observa, de a urmări, a studia științific un fenomen.

5. cel care asistă la un eveniment fără a participa.

6. s. m. persoană oficială desemnată de stat, de o organizație, pentru a asista la lucrările unei conferințe, organisme internaționale, fără drept de vot și fără calitatea de a-și asuma vreun angajament.

7. militar care execută o misiune de observare.


Reprezentant, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. représentant)

1. persoană care reprezintă pe cineva și acționează în numele acestuia (ex. mandatar).

2. persoană desemnată de un grup pentru a acționa în numele acestuia (ex. reprezentant sindical, parlamentar).

3. persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică.

4. persoană, animal, lucru pe care îl considerăm tip (al unei clase, al unei categorii).

5. persoană care vizitează clienții în numele unei companii (ex. comis-voiajor).

6. (matematică) specimen localizat și observabil al unui vector.


Femeie-arbitru

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (femeie + arbitru)

1. femeie însărcinată cu arbitrarea unei întâlniri sportive.

2. femeie desemnată asigure regularitatea unei competiții, a unui eveniment sportiv.