atic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. attique, lat. atticus, gr. attikos)

1. adj. propriu Aticii.
2. dialect ~ = dialect grec vorbit în Atica; frumusețe ~ă = frumusețe desăvârșită.
3. care se distinge prin bun-gust sau spirit.
4. sare ~ă = ironie subtilă, spirit fin.
5. s. n. parte a antablamentului, deasupra cornișei, menită să mascheze marginea acoperișului.
6. etaj scund, deasupra cornișei, la nivelul fațadei sau retras.

capodoperă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. capodopera)

1. operă desăvârșită, culme a creației; (p. ext.) lucrare perfectă în orice domeniu.

maturitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. maturité, lat. maturitas)

1. dezvoltare completă din punct de vedere fizic și intelectual; calitatea de a fi matur; perioadă în viața omului între tinerețe și bătrânețe.
2. (fig.) stadiu înaintat de experiență.
3. seriozitate, profunzime.
4. (biol.) dezvoltare desăvârșită a unui organ sau organism, a unui fruct.
5. stadiu de evoluție a solului în care acesta și-a format un profil cu orizonturi bine dezvoltate.

nirvana

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nirvana)

1. (în budism, în jainism și în filozofia indiană) stare de liniște desăvârșită, de fericire, eliberare definitivă de suferințe, de grijile vieții, obținută prin contemplație și asceză.

perfecțiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. perfectio, fr. perfection)

1. însușirea, caracterul a ceea ce este perfect, fără defect; calitatea, starea a ceea ce a atins plenitudinea; desăvârșire.
2. (prin metonimie) lucru perfect realizat; (concret.) lucru sau ființă perfectă, desăvârșită.
3. (religie) starea cea mai înaltă a vieții religioase.
4. (în forma perfecție) la ~ = în mod desăvârșit; fără cusur.
5. (var.) perfecție.
6. (antonim) imperfecțiune.

persan, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. persan)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Persia (Iran).
2. adj. care aparține Iranului.
3. artă ~ă = artă care se caracterizează prin palate monumentale, decorate cu stucaturi și mozaicuri, cu cărămizi smălțuite și policrome, cu alto- și basoreliefuri rupestre, prin arte decorative de o mare fantezie și o execuție desăvârșită, constituind o sinteză a tradițiilor locale și a artei arabe; covor ~ = covor de calitate superioară (confecționat la origine în Persia).
4. (s. f.) limbă neoiraniană vorbită în Iran și Afganistan.