Dictionar

Antidetonant

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. antidétonant)

1. substanţă care, adăugată în benzină, micşorează viteza de propagare a arderii în masa unui amestec carburant.


Detonant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. détonant)

1. care poate produce detonaţie; detonabil.

2. care poate iniţia detonaţia unui exploziv.


Aditiv, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. additif, lat. additivus „care se adaugă la”)

1. I. care este adăugat, care se adaugă, care se adiționează, care completează.

2. (mat.) referitor la operația de adunare; care provine dintr-o adunare.

3. (fizică) (despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric.

4. II. lucru adăugat, completare, supliment.

5. (industrie) constituent secundar, substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți.

6. (industria alimentară) produs destinat modifice gustul sau parfumul, prelungească conservarea.

7. (petrochimie) denumire generică pentru diferitele produse care sunt încorporate în benzină pentru a o face mai puțin detonantă; în uleiuri pentru a le îmbunătăți calitățile de lubrifiere, rezistența la oxidare, punctul de îngheț sau indicele de vâscozitate; în bitumuri pentru emulsionare.


Astralit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astralite)

1. / astralítă s. f. exploziv de siguranţă, detonant în mine, cariere etc.


Detonabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. detonabile)

1. care poate detona, care poate produce detonație; care poate producă o explozie; detonant.


Etilfluid

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éthylfluide)

1. amestec de tetractil de plumb cu bromură de metil şi naftalină clorurată, folosită pentru îmbunătăţirea calităţilor antidetonante ale benzinei.


Exploziv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. explosif)

1. adj. care poate exploda; care produce explozie; detonant.

2. care caracterizează explozia.

3. consoană (și s. f.) = oclusivă.

4. adj., s. m. f. (om cu temperament) violent.

5. s. n. substanță, amestec de substanțe care prin încălzire, lovire sau frecare fac explozie.


Explozor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exploseur)

1. aparat pentru aprinderea capselor electrice detonante; explodor.