Dictionar

acatectic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acathectique)

1. (despre celula hepatică) care devine incapabilă de a reține pigmenții biliari.
 

acutumanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accoutumance)

1. faptul de a se obișnui; adaptare.
2. (med.) proces prin care organismul devine insensibil la acțiunea unui medicament, a unei otrăvi.
 

albescent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. albescent)

1. a cărui culoare este apropiată de alb.
2. care devine alb, care prezintă albescență.
 

anticatod

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anticathode)

1. electrod metalic în fața catodului, care, lovit de razele catodice, devine producător de raze X.
 

argilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argile, lat. argilla)

1. rocă sedimentară fină și unsuroasă, care în contact cu apa devine plastică, folosită în olărie, în sculptură etc.; lut.
 

bec 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bec)

1. balonaș de sticlă cu un soclu și un filament în interior, care devine incandescent și luminează, străbătut de un curent electric.
2. mulură la partea de jos a ferestrei, destinată a împiedica prelingerea apei de ploaie pe fațadă.