Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. dévorateur)
1. (animal, persoană) care devorează, mănâncă cu lăcomie; devorant.
2. (figurat) (cel, cea) care consumă repede și din belșug.
3. (cel, cea) care consumă, distruge (ex. foc ~).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dévorant)
1. care devorează, mănâncă cu voracitate şi rapiditate; devorator.
2. care împinge pe cineva să mănânce mult (ex. apetit ~).
3. care nu poate fi stăpânit, domolit.
4. care consumă, distruge repede.
5. (figurat) care absoarbe, consumă rapid o cantitate mare de lucruri.
6. (figurat) care produce o senzație violentă; care produce o tulburare profundă.
7. (figurat) care mistuie; în stare să devoreze; mistuitor, arzător.