Dictionar

Rezultate principale (Devotament,):

Devotament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. dévouement)

1. atașament sincer față de o persoană sau față de o cauză și hotărârea de a o servi în orice împrejurare și fără rezerve, până la sacrificiu; abnegaţie.

2. (antichitate) actul de a se sacrifica furiei divine pentru a alunga pericolul care se abate asupra tuturor.

3. (var. înv.) devoiement, devuement.


Rezultate secundare (Devotament,):

Abnegaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abnégation, lat. abnegatio)

1. devotament dus până la sacrificiu; abnegare.

2. devotament până la jertfire de sine față de o cauză sau de o persoană.

3. sacrificiu voluntar; renunțare voluntară la ceva scump; abandonare, renunțare.


Bigoterie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bigoterie)

1. caracter și atitudine de bigot; devotament excesiv (care nu se abate de la religie şi riturile ei), limitat și ipocrit; bigotism.


Civism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. civisme)

1. atitudine politică şi etică de bun cetăţean; devotament patriotic.


Devota

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. devotare, după fr. dévouer)

1. refl. a servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica.


Devotat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (devota)

1. plin de devotament, credincios unei cauze, unei persoane; devot (2).


Dinasticism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dynasticisme)

1. concepţie care susţine dreptul exclusiv al unei familii domnitoare la conducerea unei monarhii.

2. formă de guvernare în care conducătorii provin din aceeași familie dinastică.

3. devotament faţă de dinastie.