Rezultate principale (Dexteritate,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dextérité, lat. dexteritas)
1. abilitate a mâinii de a executa ceva.
2. (prin ext.) îndemânare, abilitate și precizie în îndeplinirea unei sarcini.
3. (în trecut) fiecare dintre disciplinele de învățământ considerate de mai mică importanță (muzica, desenul etc.).
4. (antonime) indexteritate, stângăcie.
Rezultate secundare (Dexteritate,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. indexterity, fr. indextérité)
1. lipsă de dexteritate, de îndemânare; stângăcie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. habilité, lat. habilitas)
1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie.
2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva.
3. (la pl.) (depr.) tertipuri, șmecherii, şiretlicuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adresse)
1. indicaţie pe scrisori, colete etc. care conţine numele şi domiciliul destinatarului.
2. la ~a cuiva = cu privire la cineva.
3. comunicare oficială făcută în scris de o instituţie.
5. (inform.) simbol, cuvânt, cod care indică locul din memoria unei maşini electronice unde se înregistrează o informaţie.
Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. ambidextre)
1. (cel) care se foloseşte cu aceeaşi dexteritate la ambele mâini.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dextérité, lat. dexteritas)
1. abilitate a mâinii de a executa ceva.
2. (prin ext.) îndemânare, abilitate și precizie în îndeplinirea unei sarcini.
3. (în trecut) fiecare dintre disciplinele de învățământ considerate de mai mică importanță (muzica, desenul etc.).
4. (antonime) indexteritate, stângăcie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. indexterity, fr. indextérité)
1. lipsă de dexteritate, de îndemânare; stângăcie.
Parte de vorbire: I. adj. (înv.); II. s.m. (înv.)
Origine: (fr. industrieux, lat. industriosus)
1. I. care demonstrează pricepere, dexteritate; harnic, laborios.
2. II. proprietar al unei întreprinderi industriale; industriaș.