Rezultate principale (Dezasambla.):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désassembler)
1. (tehn.) a demonta, a desface un asamblaj de piese.
2. (inform.) a transpune invers un program de cod-maşină în mnemonicele limbajului de asamblare.
Rezultate secundare (Dezasambla.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. démontable)
1. care se poate demonta, dezasambla.
2. (figurat) (despre noțiuni abstracte) care este susceptibil la o descompunere analitică; (înv.) descomponibil.
3. (antonime) montabil (care poate fi montat); indemontabil (care nu poate fi demontat).
Parte de vorbire: s.
Origine: (dez- + asamblor)
1. parte a unui ordinator care efectuează dezasamblarea (2).