Dictionar

dezgustător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (dezgusta + -tor)

1. care trezește dezgust; respingător.
 
 
 
 
 

abominabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abominable, lat. abominabilis)

1. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant.
 

execrabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. exécrable, lat. exsecrabilis)

1. dezgustător, respingător, oribil.
 

hidos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hideux)

1. foarte urât; dezgustător, oribil, monstruos.
 

imund, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. immundus, fr. immonde)

1. murdar; oribil, dezgustător.
 

infect, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. infect, lat. infectus)

1. viciat, puturos; stricat; greu, urât.
2. respingător, dezgustător, neîngrijit; de proastă calitate.
3. josnic, murdar, oribil.
 

inomabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. innomable)

1. care nu poate fi numit sau calificat, indicibil.
2. (fig.) care jignește simțul estetic sau moral al cuiva; dezgustător.