Dictionar

 

dezinfectant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. désinfectant)

1. (substanță) care servește la dezinfectare.
 

clor 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chlore)

1. element chimic gazos, galben-verzui, cu miros înțepător, sufocant, toxic, decolorant și dezinfectant.
 

cloramină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chloramine)

1. substanță netoxică, pudră albă cristalină, solubilă în apă, dezinfectant și dezodorizant.
 
 

creolină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. créoline)

1. lichid uleios brun din distilarea gudroanelor de huilă, cu miros puternic și persistent, dezinfectant.
 

dezinfector

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (dezinfecta + -/t/or)

1. bazin cu soluții dezinfectante pentru accesul vehiculelor și persoanelor.