integritate
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. intégrité, lat. integritas)
Etimologie: (fr. intégrité, lat. integritas)
1. calitatea celui integru; cinste, probitate, onestitate.
2. calitatea de a fi întreg, inact.
3. ~ teritorială = principiu de bază al dreptului internațional care interzice dezmembrarea și încălcarea teritoriului unui stat.