OK
X
devergondaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. dévergondage)
1.
comportament
licențios
și
libertin;
desfrânare,
dezmăț.
2.
(prin
ext.)
îndepărtare
de
la
normele
morale
și/sau
sociale;
exces.
disipație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. dissipation)
1.
acțiune
prin
care
un
lucru
se
disipează
sau
este
disipat;
disipare.
2.
(fizică)
pierdere
de
energie
sau
căldură.
3.
faptul
de
a
cheltui
nesăbuit;
exces.
4.
starea
unei
persoane
care
trăiește
în
mijlocul
plăcerilor,
care
se
lasă
distras
de
la
munca
sa,
de
la
ocupațiile
sale;
dezmăț,
desfrâu.
5.
comportament
neadecvat,
stare
de
elev
agitat,
turbulent,
neatent;
lipsă
de
atentie,
neliniște;
neatenție.
6.
(var.)
(înv.)
disipațiune.
7.
(antonime)
atenție,
disciplină,
economie.
orgie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. orgie; lat., gr. orgia)
1.
(antichitate)
sărbătoare
dedicată
lui
Dionysos
la
greci,
sau
Bacchus
la
romani;
bacanală.
2.
petrecere
la
care
desfrânarea
sexuală
în
grup
se
adaugă
la
excesul
de
mâncare
și
de
băutură;
desfrâu,
dezmăț.
3.
(fam.)
consum
excesiv
de
ceva;
supraabundență,
profuziune.
rufianesc, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. ruffianesco)
1.
decăzut;
dezmățat;
declasat.